“This Too Shall Pass” este unul dintre sloganurile Al-Anon. Sloganurile Al-Anon, spre deosebire de cele electorale sau de cele de la Nike, Coca-Cola sau seminţele Nutline, nu încearcă să vândă nimic, ci doar să reamintească ceva, testat şi autentificat prin întreaga experienţă a milioanelor de membri. “Trece şi asta”.

Într-o zi senină, în care îmi vine să cânt prin casă şi răspund cu plăcere la orice telefon, sloganul pare o evidenţă. Trece şi asta. Clar. Ce nu trece în viaţa asta?

Dar să vină acele momente în care mă simt vinovată sau pierd ceva sau sunt rănită şi de-abia atunci am nevoie să-mi fie reamintit că “trece şi asta”. Uneori, durerea pare că va dura o veşnicie. Uneori, greşeala pe care am făcut-o pare atât de nereparat, încât am impresia că nimic nu va mai fi cum a fost.

De exemplu, ţin minte că atunci când supărăm pe cineva deveneam ne-om. Sau, cum să zic… un om anexat unui singur gând, care dura fix cât dura supărarea: minute, ore, zile, luni. Cum să fac să nu mai fie cealaltă persoană supărată? Aveam un simţ al urgenţei în mine, o ide fixă că TREBUIE să fac ceva, trebuie să repar… De multe ori, asta însemna că îmi ceream iertare din două în două minute. Alteori, că stăteam atât de bosumflată că stricam cheful tuturor celor din jurul meu. Întotdeauna, nu făceam decât să înrăutăţesc lucrurile.

Acum, îmi aduc aminte în primul rând că “trece şi asta”. Asta îmi permite să mă calmez şi să văd care este exact partea mea de responsabilitate din ceea ce s-a întâmplat (înainte, fiind obişnuită să fiu vinovată, îmi ceream iertare fără să stau să mă gândesc pentru ce exact; iar asta, nu făcea decât să mai adauge nişte bolovani la muntele de resntimente care se ridica sedimentar în sufletul meu). Apoi, îi dau dreptul persoanei celeilalte să fie un pic supărată – la urma urmei, este şi dreptul ei. Ştiu că dacă îmi cer scuze imediat nu fac decât să o enervez şi mai tare.

Dacă simt că sloganul nu mă convinge de unul singur, îmi aduc aminte de celelalte mii şi mii de situaţii din viaţa mea în care “a trecut” buba. Şi de-abia atunci, când îi dau dreptul să se vindece totul un pic şi de la sine în loc să forţez eu reparaţiile, totul trece MULT MAI REPEDE.

semnatura_sara_mic

Advertisements