de mult, timp, tot aud lume spunând că “lucrează” cei 12 paşi Al Anon. că “lucrează” cu ei înşişi sau că tot ceea ce pot face este să continue să lucreze şi să spere că, încet, rănile se vindecă.

nu prea înţelegeam eu ce înseamnă “a lucra”. a citi e una, a te gândi e alta dar “a lucra”, ca şi cum ar fi un job part-time, mi se pare un pic cam mult. acum înţeleg.

codependenţa se vindecă cu pixul în mână şi foaia de hârtie în faţă. tratamentul se lucrează fix aşa cum făceam, în clasa I, beţişoare şi bastonaşe, litere rescrise pe caietul de ortografie. se răspunde la întrebări ca dintr-o culegere de exerciţii, una din aia plictisitoare în care chiar trebuie să treci prin toate exerciţiile.

nu aş fi crezut că este posibil, după cât am citit, că ar fi nevoie să mă aplec asupra unei foi cu întrebări ca să mai aflu lucruri despre mine. dar, sincer, aşa am făcut pasul I şi o parte din pasul II. Deasupra unei foi de hârtie, răspunzând unor întrebări precum: “de câte ori te-ai lăsat pe tine la o parte pentru a face ceea ce dorea altcineva?”; “fă o listă cu felurile în care dragostea ta obsesivă pentru o altă persoană ţi-a afectat viaţa”; “descrie toate metodele prin care ai încercat să te faci iubită şi nu ai reuşit”.

a funcţionat. am răspuns cu reticenţă, apoi din ce în ce mai “ascultătoare” şi, după câteva zile, mi-am dat seama: tot timpul acesta mă purtasem (şi mă port) nebuneşte. am încercat, de mii de ori, acelaşi lucru, aceleaşi sentimente, aceleaşi acţiuni sperând că DE DATA ASTA va funcţiona.

astfel “am lucrat” eu pasul 1. ca la şcoală. ca un proiect la muncă.

am găsit pe internet câteva foi de lucru pentru pasul 1 care ar putea să vă ajute în cazul în care vă hotărâţi să mergeţi pe calea aceasta.

Foaie de lucru pentru pasul 1 – Serene Center

Întrebări pentru toţi paşii

Întrebări pentru toţi paşii, altă sursă

Spor la lucru

semnatura_sara_mic

Advertisements