Semnalizez – cu întârziere, pentru că sunt o leneşă profesionistă – Blogul Grupului Al Anon din România. De fapt, este blogul mai multor grupuri Al Anon, deocamdată cei activi sunt cei din Iaşi.

Pe lângă informaţii despre codependenţă şi alcoolici, pe blog sunt publicate şi câteva mărturii, unele traduse din engleză. Mărturiile sunt actul acela atât de dificil de a-ţi vărsa sufletul şi a recunoaşte ceea ce nu ţi-ar fi trecut niciodată prin cap că ai putea recunoaşte.

Nu încetează niciodată să mă uimească cât de mult seamănă poveştile celor care au trăit sau trăiesc lângă alcoolici: pielea asta a codependenţei ne îmbracă atât de mult şi de perfect, încât aproape devine greu de deosebit faţă de ceea ce suntem noi de fapt. Până acum s-au publicat patru mărturii şi m-am regăsit în fiecare:

“Am învățat repede să-mi dau seama ce gândesc și simt părinții mei. Aveam nevoie să știu dacă veneam acasă într-o zonă la liniște, un loc plăcut cum ar trebui să fie casa, sau într-o zonă de război unde oamenii se temeau să își exprime sentimentele”, din Tratând alcoolismul părinților mei

“Băutul lui a cauzat câteva necazuri în familia noastră. Tot ce ține de băutul tatălui meu a făcut-o pe mama mea “să se suie pe pereți””, din Fiul face faţă bolii tatălui vitreg.

“Am supraviețuit în copilărie și am luat ce am știut în viața mea adultă. Mi-am ales prieteni și parteneri care m-au tratat în același mod în care m-a tratat familia mea. Asta era normal pentru mine. Nu mai este nevoie să spun că nici una dintre relații nu a durat, și m-am învinovățit pentru toate acestea” din Am incercat Al Anon ca ultima resursa.

“Am observat că mă supăr și mă enervez din orice nimic; și culmea este că îmi dădeam seama că nu am motiv, dar nu puteam să mă controlez. Îmi sărea țandăra foarte repede, mă aprindeam imediat atunci când ceva nu-mi convenea” din Mă numesc Ema şi sunt codependentă

semnatura_sara_mic

Advertisements